Noi măsuri în materia procedurilor de prevenire a insolvenței

În demersul privind eficientizarea pieței unice europene și armonizarea legislațiilor naționale, la nivelul Uniunii Europene a fost adoptată Directiva (UE) nr. 2019/1023 privind cadrele de restructurare preventivă, remiterea de datorie și decăderile, precum și măsurile de sporire a eficienței procedurilor de restructurare, de insolvență și de remitere de datorie, precum și de modificare a Directivei (UE) 2017/1132.

Statele membre au avut libertatea de a integra standardele europene prin diferite proceduri, măsuri sau dispoziții, astfel încât să confere debitorilor și titularilor de creanțe drepturile și garanțiile stabilite în mod unitar la nivel european.

La nivel național, implementarea acestor norme s-a realizat prin Legea nr. 216/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență și a altor acte normative („Legea nr. 216/2022”).

Noul act normativ se concentrează în mod special pe procedurile de prevenire a insolvenței și introduce un nou mecanism în acest sens, respectiv acordul de restructurare. De asemenea, prevederile privind concordatul preventiv sunt modificate în mod substanțial, cu scopul a oferi șanse reale de redresare companiilor aflate în dificultate.

Acordul de restructurare constă într-un contract negociat între companie și creditorii ale căror creanțe sunt afectate de acest demers. Prin intermediul acestei proceduri, compania își redreseaza activitatea și își achita total sau parțial creanțele afectate, în perioada stabilită prin acord. În acest context, măsurile de redresare pot constă în: valorificarea unor active ale debitorului, fuziunea sau divizarea companiei, restructurarea operațională a activității, modificarea structurii capitalului social etc.

Conform Legii nr. 216/2022, creanțele, care vor acordă creditorilor un drept de vot în cadrul procedurii acordului de restructurare, vor fi împărțite în categorii distincte, precum creanțe care beneficiază de drepturi de preferință, creanțe salariale, creanțe bugetare etc. În acest context, acordul va fi considerat acceptat de o categorie de creanțe, dacă în categoria respectivă este acceptat de o majoritate absolută.

Bineînțeles, după votarea acordului de către creditori, acesta va fi supus confirmării judecătorului-sindic. Legea nr. 216/2022 prevede situațiile în care judecătorul-sindic este obligat să confirme acordul de restructurare, iar una din aceste condiții este că acordul să fie aprobat de către creditorii din fiecare categorie de creanțe, cu majoritate absolută.

Legea nr. 216/2022 nu prevede un termen maxim aplicabil acordului de restructurare, dar pentru o perioada de 3 ani ulterior confirmării acestuia de către judecătorul-sindic, administratorul restructurării va monitoriza implementarea măsurilor adoptate.

În ceea ce privește concordatul preventiv, un element de noutate constă în acordarea dreptului creditorilor de a iniția această procedura. Astfel, se prevede că procedura de concordat preventiv va putea fi deschisă și la cererea unuia sau mai multor creditori, care dețîn o creanță certă și lichidă, cu condiția obținerii acordului prealabil al debitorului.

În ceea ce privește termenele, planul de restructurare trebuie întocmit în termen de 60 de zile de la deschiderea procedurii, spre deosebire de vechile prevederi care instituiau un termen de 30 de zile de la numirea administratorului.

Un aspect interesant introdus de către Legea nr. 216/2022 vizează situația executărilor silite. Astfel, de la dată deschiderii procedurii de concordat, se suspendă de drept toate executările silite îndreptate împotriva companiei, indiferent de natură creanței, pe o perioada de 4 luni. Prin excepție însă, executarea silită a creanțelor salariale nu este suspendată de drept. Bineînțeles, de la dată pronunțării hotărârii de omologare a planului de restructurare, se suspendă de drept executările silite individuale asupra debitorului, ce au că obiect recuperarea unor creanțe afectate de concordat.

Modificările introduse vizează și perioada de implementare a măsurilor stabilite printr-un plan de restructurare. Dacă anterior era necesar că procedura să se încadreze într-un termen de 24 de luni, acum termenul maxim pentru îndeplinirea planului de restructurare este de 48 de luni (cu posibilitatea prelungirii cu 12 luni). În primul an este obligatorie plata a minimum 10% din valoarea creanțelor afectate prin concordat, spre deosebire de vechile prevederi care stabileau un procent de 20%.

Cerință conform căreia concordatul preventiv trebuie aprobat de creditorii care dețîn cel puțîn 75% din valoarea creanțelor acceptate și necontestate a fost eliminată. În acest context, procedura de aprobare a concordatului preventiv implică stabilirea unor categorii distincte de creanțe, precum creanțele care beneficiază de drepturi de preferință, creanțe salariale etc. În cadrul fiecărei categorii de creanțe, se pot constitui subcategorii aparțînând creditorilor cu interese specific comune.

Judecătorul-sindic este obligat să admită cererea de omologare a concordatului preventiv dacă, printre altele, planul de restructurare a fost aprobat de creditorii din fiecare categorie de creanțe cu majoritate absolută.

Având în vedere scopul celor două măsuri de prevenire a insolvenței, Legea nr. 216/2022 stabilește că orice decăderi, limitări sau interdicții, instituite prin alte norme legale, pentru ajungerea debitorului în stare de dificultate, nu sunt aplicabile, iar prevederile contractuale în acest sens sunt considerate nescrise. Astfel, se conferă o reală protecție companiilor care accesează acest tip de măsuri, în contextul în care prevederile legale interzic deschiderea insolvenței în perioada acordului de restructurare/concordatului preventiv.

Mai mult decât atât, pentru finanțările acordate în cadrul acestor proceduri se instituie un privilegiu asupra tuturor bunurilor mobile și imobile ale debitorului, libere de sarcini la momentul instituirii.

Suciu Popa este o firmă de avocați de top, ce oferă servicii juridice complete, cu performanțe notabile în toate ariile dreptului afacerilor, incluzând litigii și arbitraje, drept imobiliar, administrativ și contencios, dezvoltarea de proiecte, energie și resurse naturale, fiind clasată în mod constant de toate directoarele locale și internaționale în topul furnizorilor de servicii juridice. Fiind angajată pe deplin să facă diferența pe piața avocațială din România, Suciu Popa se bazează pe experiență și reputația solidă a avocaților și a partenerilor săi, construite pe parcursul a peste 20 de ani de asistență a clienților multinationali, investitorilor strategici și fondurilor de investiții, autorităților publice și instituțiilor financiare internaționale, în unele dintre cele mai complexe tranzacții transfrontaliere, proiecte de investiții și litigii.

Un material Legal Marketing