Avocat.ro

Autori: Dariana Istrate, Luciana Anghel

1. Definiție & dispoziții legale

Din perspectiva proprietății intelectuale “marcajul de brevet” se poate realiza prin indicarea unui număr de brevet pe un produs (pentru care există înregistrat un brevet de invenție) sau, atunci când brevetul este în curs de eliberare, prin indicația aplicată fie pe ambalaj, fie pe produsul însuși: „în curs de brevetare”.

În România marcajul de brevet nu este obligatoriu, neexistând astfel un format standard pentru aplicarea unui astfel de simbol/însemn asupra produselor brevetate sau în curs de brevetare.

Ținând cont de practica existentă pe piața internațională și respectând principiul informării transparente prevăzut de legislația privind protecția consumatorilor din România (ex: informarea corectă a consumatorilor cu privire la produsele oferite), este recomandabil să se precizeze faptul că un produs este brevetat sau că brevetul este în curs de obținere, și să se indice numărului brevetului, oferind astfel, suficiente informații pentru ca o terță persoană să poată identifica cu ușurință dreptul de proprietate intelectuală care este aplicat asupra unui produs specific (ex - informații despre brevet: „nr. brevet”, “aplicație brevet număr/nr.” „brevet în curs de obținere număr/nr.”, „în curs de brevetare”).

Având în vedere legislația Uniunii Europene prin care este prevăzut faptul că marcajul reprezintă un simbol și/sau o pictogramă aplicat/ă asupra unui produs și asupra ambalajului său (“marcajul de brevet” va fi aplicat fie pe ambalaj, fie pe produsul în sine) este important să facem delimitarea dintre marcaj si etichetare.

De asemenea, legislația din Romania nu prevede în mod specific o limbă în care să fie aplicat marcajul de brevet. Totuși, din perspectiva etichetării (care este reglementată de legislația privind protecția consumatorilor), trebuie menționat că, în România, toate informațiile referitoare la produsele și serviciile oferite consumatorilor, documentele însoțitoare, inclusiv informațiile privind siguranța produselor și instrucțiunile de utilizare, precum și contractele, inclusiv cele preformulate, trebuie să fie redactate în limba română, indiferent de țara de origine, fără a exclude totuși traducerea lor și în alte limbi. În consecință, informațiile în legătură cu brevetul care urmează a fi aplicate pe produse (sub formă de etichetă) trebuie prezentate în primul rând în limba română, fără a exclude posibilitatea descrierii lor și în alte limbi.

2. Beneficiile ce pot apărea ca urmare a aplicării marcajului de brevet

Din moment ce marcajul de brevet nu este reglementat de legislația română, aplicarea acestuia asupra produsului nu oferă neapărat o oportunitate în vederea obținerii unor daune crescute. Cu toate acestea, în cadrul unui proces, o încălcare făcută cu intenție a dreptului la brevet poate fi avută în vedere de către judecător la individualizarea daunelor ce urmează a fi plătite în cauza dedusă în fața instanțelor române.

În concluzie, marcajul de brevet nu este obligatoriu în România iar aplicarea acestuia asupra produselor nu are neapărat implicații în acordarea despăgubirilor în caz de contrafacere.

3. Marcajul brevetului în mediul virtual

Există țări precum SUA sau Marea Britanie unde o listă a brevetelor care acoperă un produs este publicată pe un website. O astfel de listă este legată de mărfurile pe care este necesar a fi aplicat marcajul înlocuind astfel tradiționala marcare a brevetului.

Practic, marcarea în mediul virtual a brevetului constă în indicarea pe bunurile brevetate a unei adrese web care va direcționa practic orice terț către pagina respectivă de internet unde sunt oferite informații despre drepturile care protejează bunurile conectate. Beneficiile acestei metode de aplicare a marcajului constau in posibilitatea actualizării informațiilor cu privire la brevet în timp real.

Cadrul legislativ românesc privind brevetele este, de asemenea, tăcut cu privire la astfel de formate de aplicare a marcajului brevetelor. Cu toate acestea, dacă sunt respectate cerințe rezonabile privind dreptul consumatorilor de a primi informații complete, exacte și corecte și sunt furnizate instrumente clare și inteligibile - de exemplu, se recomandă să vă asigurați că site-ul web relevant este accesibil consumatorilor fără aplicarea vreunei taxe suplimentare pentru accesare și că acesta conduce direct la pagina/secțiunea care conține informațiile despre brevet – marcajul virtual ar trebui să fie permis.

În practică, marcajul aplicat in mediul virtual este considerat a fi mai puțin utilizat și acceptat decât metoda clasică de aplicare a “marcajului de brevet”, dar se așteaptă un pas înainte în acest sens.

4. Consecințele aplicării unui marcaj fals

În lipsa unei legislații specifice privind marcajele de brevet, în caz de încălcare, vor deveni aplicabile prevederile naționale generale privind brevetele de invenție, protecția consumatorilor, concurența neloială și publicitatea înșelătoare și comparativă. În plus, trebuie remarcat faptul că nici Convenția privind brevetul european (CPE) nu conține cerințe sau prevederi specifice privind aplicarea marcajului de brevet. De asemenea, CPE nu include reglementări cu privire la implicațiile marcajului brevetului și lasă acest lucru pe seama legislațiilor naționale, în multe țări, inclusiv pe seama legislației naționale în materie de concurența – cu titlu de exemplu, conform Legislației austriece privind concurența neloială, aplicarea în mod fraudulos a marcajului de brevet (a modelului de utilitate) este considerată a fi o practică comercială înșelătoare. Făptuitorul poate fi chemat în judecată pentru încetarea faptei, îndepărtarea marcajului și, dacă este cazul, compensare bănească de către orice persoană interesată de respectarea practicilor comerciale corecte (de exemplu, consumatori, competitori, Camera Federală de Comerț etc.).

Nici conceptul de aplicare a marcajului fals/înșelător de brevet nu este definit de legislația română aplicabilă. În consecință, aplicarea unui marcaj fals/înșelător de brevet se va încadra în definiția generală a practicii de concurență neloială: „orice practici comerciale care contravin bunelor practici și principiului general al bunei - credințe și care produc sau pot produce prejudicii oricărui jucător din piață sunt considerate ca fiind concurență neloială.”

Exemple de aplicare a marcajului de brevet în mod fals/înșelător sunt: pretinderea în mod fals că ați înregistrat un brevet atunci când acesta nu a fost de fapt înregistrat (inclusiv utilizarea în publicitate sau aplicarea pe orice produs nebrevetat a mențiunii „brevet”/”brevet în curs” etc. sau numărul unei cereri aferente), utilizarea brevetului altuia fără acordul titularului brevetului, cu intenția de a contraface, imita sau de a înșela consumatorii și de a-i determina să creadă că produsul a fost realizat/vândut/oferit spre vânzare cu acordul titularului brevetului.

În conformitate cu prevederile care reglementează concurența neloială, „producerea în orice mod, importul, exportul, depozitarea, oferirea spre vânzare sau vânzarea de bunuri/servicii care poartă indicații false privind brevetele de invenție […], în scopul inducerii în eroare a altor comercianți și consumatori constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă penală”.

Publicitatea produselor care poartă indicațiile false/înșelătoare poate fi sancționată și cu amenzi, întrucât publicitatea înșelătoare este interzisă. Mai mult, publicitatea comparativă constituie contravenție și se sancționează cu amenzi începând de la 3.000 lei (aprox. 610 euro) până la 30.000 lei (aprox. 6.100 EUR) . De la caz la caz, pot fi aplicate măsuri complementare, precum încetarea publicității înșelătoare/interzicerea publicității înșelătoare dacă nu a fost încă adusă la cunoștința publicului, dar aceasta este iminentă.

În concluzie, conform legislației române, nu există un beneficiu legal specific pentru aplicarea marcajului de brevet. Cu toate acestea, nu putem ignora faptul că produsele care conțin referințe la brevet pot descuraja concurenții de la contrafacerea unui produs brevetat (din perspectivă practică) și pot contribui la o politică de marketing pozitivă, îmbunătățind astfel poziția producătorului pe piața relevantă.

1- https://www.trade.gov/country-commercial-guides/romania-labelingmarking-requirements

2- Ordonanța nr. 21/1991 privind protecția consumatorului

3- Ordonanța nr. 21/1991 privind protecția consumatorului

4- Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenței neloiale

5- Art. 5 litera f) din Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenței neloiale

6- Legea nr. 158/2008 privind publicitatea înșelătoare și publicitatea comparativă

7- Legea nr. 158/2008 privind publicitatea înșelătoare și publicitatea comparativă

Un material Legal Marketing